Poezia mea
de Camelia Radulian
Verdele de rămas bun
Din poienele uitării, iarba nopții tot mai mult și mai mult, din altă vreme, și mai stins din partea stângă s-a ascuns foșnind sub praguri și sub somn de toamnă lungă. Cu ochi verzi, din verde frunza Verdele de ramas bun Și, trecându-mi iar câmpia peste coaste-n astă seară, iar fântâna – peste ochii plini de cețuri și de ploi, tu, râzând, te-ai strâns din...
citeste mai departe ...