Articole recente

Oamenii pe care îi duc în suflet

de Camelia Radulian

Oamenii pe care îi duc în suflet abia dacă mai există. Au haine cu miros de naftalină și ochi foarte cuminți, cu iriși tulburi, aproape orbi. Sunt bătrâni. Fără speranță de bătrâni. Tremură. Dacă sunt de la țară, au mâini mari cât lopețile de demult, și atât de noduroase și aspre, că mângâierea lor agață mătasea din rochiile nepoatelor. Bătrânii aceștia se uită la tine...

citeste mai departe ...


Înșelata demnă

de Camelia Radulian

Nu exista femeie înșelată cu ”una mai bună”. Niciodată! Bine, hai, rareori!… Mai toate ”înlocuitoarele” sunt, în mintea și reproșurile înșelatelor- ”urâte ca noaptea”, ”slăbături”, ”curve ordinare (neapărat ordinare)”, ”proaste de bubuie”, ”penibile”, ”disperate”, ”indecente”,  ”puturoase”, de zici că bărbații au dat în noaptea minții și au ales să se sacrifice și să se chinuiască eroic, făcând amor ilegal cu mumele pădurii. Desigur, spun nevestele...

citeste mai departe ...


Aproape tango

de Camelia Radulian

Tălpile vor înțepa asfaltul rotund în timp ce părul va lua forma apelor subterane nu va pluti, va fi ca rândurile din scrisorile soldaților, negre și ample apoi va cădea apoi va veni al doilea război mondial va avea o mână explodată și în cealaltă va ține un canar mort duminica seara, după ce aerul va trece întâi pe la azil și va rupe frunze...

citeste mai departe ...


De la Bau-Bau… la Halloween

de Camelia Radulian

Lăsați! Nu mai scuipați în sân că Halloween ne atacă sau ne malformează veșnicia-pășnicia! Am avut și noi urâții noștri. Am crescut cu Bau-Bau, cu moroi, cu strigoi, draci, vârcolaci, zmei, ghionoaie și alte alea… și nu ni s-a mai activat vreo genă a violenței sau a sadismului. Nici că spaimele ne-au agresat dezvoltarea psiho-neuro-afectivo- bla-bla-bla! Ne-am petrecut jumătate din copilărie cu inima cât un...

citeste mai departe ...


Despre Simona Halep sau despre cum e să fii numărul unu mondial- dacă ești român

de Camelia Radulian

In afară de mmmm… șamd, pe care le știe toată suflarea, uite cum a devenit fata asta o frumoasă și usturătoare lecție despre cum se poate supraexpune fotografic penibilul tuturor postacilor știutori de tenis, ridicolul analiștilor de IQ și de țărănismul cu care cică lovește ea mingea (nu așea se joacă tenis, beeeey, țăranco- aroganto- macedoneanco, trebuie să gândești, să o dai tăiată, vaco), dar...

citeste mai departe ...


Plâns de ploaie verde

de Camelia Radulian

În multa, nerostita vieţii vină, Când ne-o cădea zăpada peste frunţi, Or să ne crească-n braţe patru punţi Şi-o să ne ştergem ochii de lumină. Înveșmântaţi în sarea astei lumi, Iubitul meu, cui oare o să-i pese? Păienjeni albi pe nume ne vor ţese Răcoare de castani şi de aluni. Voi spune-atunci: adună-mă cu mâna Din praful primăverii, dacă treci, Şi fă-mi pe trup cu...

citeste mai departe ...


Page 1 of 41234

Despre mine

Am făcut greva foamei. Am plâns sub duş şi în apa plină de uleiuri aromatice din cadă. Mi-am tuns părul chilug în semn de sfâșiere. Şi în semn de frondă. Am ars cărţile din care viaţa zâmbea suav ca o acadea roz în mâinile unei fetişcane

Abonați-vă la blog!

Alătură-te altor 42 de abonați

Cautare